Dragonii au mâncare

- Am vorbit cu grăjdarul, știi tu, ăla care are grijă de dragoni!
- Și, ce a zis??
- Aparent l-am convins. Însă cred că l-am enervat, că înainte să plec mi-a zis: Na, să ai pentru tot anul!!

Pereții îmi răspund

Putrede pături de lavă
Plictisesc moartea-n natură
Stelele noaptea se lasă
Peste plaja imatură

Tigri verzi din copăcei
Aruncați în praf de stele
Îi cântă greierii mei
Și umbra suferinței mele

Pacea cea mult căutată
Arde-n mine vechi comori
Și iubirea camuflată
Zice că vrei să mă omori

Crucificat pe stâlpul lenei
Ard ca focul din priviri
Pentru patima eternei
Și veșnicei ne-mpliniri

Obrazul greu pătat de vomă
Scoate sunete zurlii
Peste apusul de comă
Cu râsete aurii

Pot să zbor, dar pot să cad
Ca o piatră mov în lac
Și să-ncerc să mă prefac
Greu precum un iac

Întinsul timpului cuprins
Atins de chipul zării lins
Întrebării ce-am aprins
Zadarnic caută răspuns.

Și palatul de cleștar
E veșted ca un stejar
De piatră.
Inima așteaptă…

Vorbesc cu pereții

Clopot de funingine macabră
Praf nestins pe candelabre
Ropote, priviri de lavă
Și în pivniță cadavre.

Suflete scoase din minți
De niște mâini nepricepute
Trupuri ca recipienți
Ce nu vor mai fi umplute.

Praf de stele sau jăratic
Golul negrului din om
Adevărul fantomatic
Ce așteaptă pe peron.

Încuscrite sentimente
Teama și ura de bine
Veștejesc azi în caiete
Strigări vecine.

Mutantul simț al fricii
Aduce strigoilor
Numeroase delicii
Ca dar al ploilor

Infailibila moarte
Căscată-n tren
Nu se mai poate
Concretiza-n etern

Infernalul suflet
Uman care iubește
Vrea ca să muște
Fețele funeste

Atârnat de ștreang
Ultima vorbă
Să stea în morgă
Cu suflete, de drag!

Îndrăgostit

Îndrăgostit de cadavre și de meșteri
Care ascund adevăru-n peșteri
Iubesc minunea ce-a făcut lumea
Din păcate, pe ea se-așterne bruma.

Iubesc însuși sentimentul
Ce-mi conturează prezentul
Îndrăgostit de natură și de basme
Și de străveziile vieții fantasme.

Îndrăgostit de viața ce o duc
Mental închis într-un sătuc
Iubesc spiritele ce mă cheamă
Și cenușă-n cap îmi toarnă.

Iubesc albastrul de senin
Și ochii tăi ce-amenință
Îndrăgostit de venin
De șarpe în cădelniță.

Războiul ăsta s-a sfârșit
Îndrăgostit eu am murit
De-mi dai moartea, o primesc
Căci în taină o iubesc!

Tortură vizuală

Unghii căzute de căldură
În eprubete sânge și tinctură
Ficat tocat și pus la afumat
Tubul digestiv pe gât înfășurat.

Dinții înfipți în pământ
Inima jos, încă bătând
Ochii privind spre trupul gol
Fără organe în interior.

Pielea atârnată la uscat
Trupul dezosat, eviscerat
Părul aruncat la coș
Privit de doi ochi căpoși.

Picioare sprijinite de perete
Cu cicatrici și degete tăiate
Un pandantiv atârnă într-un cui.
Al cui e corpul? E al nimănui

Acea persoană nu există
E firea mea aparent pesimistă
Ce s-a jucat cu mintea ta
Până a făcut-o a vomita.

Îngeri roșii

Pierdută zestre
Din adâncul inimii
Cu urlete semețe
Din dealul privirii.

Râd dealuri hâde
Oropsite-n veci
De morminte
Lugubre și reci.

Cu poteci tunse
De ropot înfuriat,
Muguri și tuse
Eseu ratat.

Tumefiat de groază
Ropot de fulgere
Lacrimi ce stagnează
Pe trupuri râncede.

De la fața locului

- Bună ziua! Mă aflu pe o arteră foarte intens circulată ca să vă țin la curent cu ultimele noutăți. Două vehicule de culoare roșie tocmai s-au ciocnit, blocând artera pentru un timp nedeterminat. Tocmai ce se apropie un vehicul de culoare albă. Ce se întâmplă? Vehiculul alb se îndreaptă spre mine. Nu! Nu sunt eu vinovat! Nu mă luați! Nuu….
- A transmis pentru voi reporterul nostru special Anevrism, direct de lângă inimă! Sufocare plăcută!!

Mâncare pentru dragonii mei

Mai întâi am răcit pământul, ca să îl pregătesc. Am presărat pe el gheață cât vezi cu ochii. Apoi am început să răcesc aerul. Nu foarte mult, exact atât cât trebuie. Apoi am urcat până sus la nori, să le pot da mai ușor semnalul. Pe când verificam ultimul nor, am întâlnit un moș scund care stătea pe un scaun, iar din mâinile lui ieșea un praf alb, minunat. L-am întrebat:
- Deci, tu ești acela care face zăpada?
- Nu! E mâncare pentru dragonii mei!!

Am uitat!

Am uitat ce înseamnă să fi om. Am uitat să-mi folosesc creierul sau inima. Am uitat scopul vieții pe pământ. Am uitat de ce scriu acum aceste cuvinte al căror sens l-am uitat.
Am uitat dacă uitarea mea e definitivă sau e doar o amnezie temporară!

Nothing sad, I promise!

A trecut încă un an
De distracții felurite
De mii de amintiri trăite
Care nu se pierd în van.

Anul Nou să îți aducă
Bucurii și veselie
În decizii o tărie
Și mai puțină muncă.

Să ai tot ce îți dorești
Și ceva în plus
Să te visezi

Acolo sus…
Unde nimeni nu greșește.
Inima mea te iubește!!!

Ecoul sângelui

Se-aude slab în vena cavă
Care e de mult bolnavă
N-are leac, nu știe boala…
Și-și repetă întrebarea:

De ce eu? N-aude nimeni
Hematiile-n suspine
Și-anticorpi mânați de viciu
Către fatalul sacrificiu.

E ecou surd adus de sânge
Cu lacrimi de dor ninge
Și ceva se aprinde

E dragostea, sau a fost
Acum totul e anost
Ecou just…

Chibrituri pentru minte

S-a lăsat întuneric. Ceea ce văd acum poate fi o ușă sau o groapă. Poate fi nemurirea sau distrugerea. Poate fi dragostea sau tragedia. Poate fi totul sau nimic.
Întunericul îmi priește! Voi alege groapa, nu am cheie de la ușă! Dacă tot nu pot fi nemuritor, aleg să distrug tot! Însă, din ultimele două am să aleg dragostea, căci dacă aceasta lipșește, restul e tragedie!!!

Am înțeles!!

Am înțeles, nu trebuie să spui nimic. E numai vina mea și sper să-mi accepți scuzele. Așa mi se întâmplă mie. Iar când se întâmplă asta, nimeni și nimic nu are cum să știe ce voi face. Un lucru e sigur, după ce vei citi asta, Trepă nu va mai exista!!

Dorințe pentru noul an

Întrebarea e cum mă decid ce dorință să îmi pun pentru noul an. Nu vă voi răspunde cum, ci când. În ultimele ore din an. Așa că nu vă pot spune cum îmi doresc să fie 2012. Vă pot spune doar că anul acesta mi-am dorit să fie unul foarte amuzant. Ghiciți ce? S-a îndeplinit!!

IV. Not guilty

Azi e ziua cea mare! Soarele strălucește mai tare ca oricând. Mi-am primit ceasul de care am fost deposedat acum 5 luni și hainele. Sunt surprins să constat că au fost păstrate foarte bine. Cred că au fost chiar și călcate!
Sunt liber! Liber să mă întorc în peștera de unde am venit, acolo unde se termină timpul și începe înșelepciunea. Sfârșit!!
(In fact, it never really ends…)

A.C.

Aproape de sarbatori
Cu mintea plina de fiori
Dati de dragostea din mine
Ma indrept spre nemurire.

Si te iau in dreapta mea
Ca sa te pot proteja
De intemperii mentale
Si afaceri ilegale.

E loc pentru amandoi
Sub umbrela mea de rime
Cad melodios ca ploi
Imbratisari, saruturi fine.

Doar iubire simt acum
Doar ca simt ca e degeaba…
Fiindca-mi faci inima scrum
Nu-ti pasa de soarta mea.

Si, totusi, de ce ti-ar pasa?
Cum nu toate sunt de roca
Poate-asa dragostea mea
La tine nu e reciproca.