îmi cântă pământul

sărută-mi o poveste pe frunte
mi-au ajuns coaste cărunte
trăirile mele mărunte
tu departe-n capăt de munte

fricile astea prea multe
nu vor să plece să se mute
lacrimi cu tine vor s-asculte
pe pagini cine să le-ajute

inima mi se ascute
mă taie să mă astupe
nu ești aici punte
și venele-s rupte

tăcerile veninoase fructe
singura mea hrană din zilele noastre disjuncte
îmi apar pe piele puncte
dar pe interior între morți crude

timpul în față fuge
și în spate râde
moartea-i iute fulger
iar Ana nu-i niciunde

Anunțuri

Comentezi? Te provoc!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s