cum te-am găsit

căutând inspirație
am dat de tine
și m-ai plimbat prin toate trăirile

căutând liniște
te-am găsit
și îmi ești cel mai plăcut sunet

am pierdut pe drum tristețea și
lacrimile au devenit dor
iar acum nu mi-a rămas decât

să te pierd și pe tine

învăț să număr

Nu pot să stau o oră fără să mi se facă mai dor
Din două-n două minute ți-aș căuta obrazul
Pe care să-l sărut de cel puțin trei ori
În serii de câte patru

Cinci degete îmi pun pe umărul tău stâng
Te strâng în inimă de luni vreo șase
Șase idei de-odată poți să îmi pui în gând
Cinci zile lucrătoare pe săptămână cu brațe-am juca pase

Împărțim iubirea-n patru sferturi le consumăm pe toate
Câte trei luni în fiecare anotimp
Ca două jumătăți ce și-au găsit liantul
Să fim de-acum doar 1 până mai departe

moare-nc-un

plec fără rămas bun
așa a fost să fie
moare-nc-un poet nebun
pe un pat de poezie

-mi sunt cuvintele împiedicate
și-aș vrea să scriu dar muza mea
cum să pun strofele curate
dacă nu te pot vedea

numărate-am acum zile
pân’ la vara veșnică
mor cu gândul tot la tine
muză învelește-mă

haosubire

cu neuronii dezlegați la șireturi
mi-aleargă venele-n noapte
-s lovite-s ciobite de realitate
tu faci din ele vitraliu

mi-e mintea-necată-n acvariu
cu haosul dintre coaste
de-mi vine să dau foc la sinapse
cu lumina aproape

tu porți antidotul pe buze
și-adevăru-ți voi spune
profanii numesc asta
Iubire

trandafiri și pisici

pe o stradă ce urcă spre rai
în versuri concentrice
de mână cu asfințitul
la capăt de alee dai
de râsuri simetrice

scăldate de soare stau
odihnindu-și vertebre
pe fântâni și pe garduri
înconjurate de parcuri
trei pisici negre

tot pe porți și pe-obraji
așezați în visare
cu gânduri plecate
priviri furișate
trandafiri în răcoare

unde lumea se-mpletește cu visul
unde ceasul uită ce-i timpul
locu-n care se naște scrisul
rămâne un stâlp de putere
până la următoarea revedere

Hai pe strada Xenofon

nu-i nici xilofon
să cânte despre ziua cu soare
nicidecum xenofob
gânduri străine s-omoare
nu este Atena
e doar București
pe strada Xenofon
de unde versuri urcă în trepte
nu-s pagini de cărți
ci pisici printre monumente
fără dovezi fotografice
doar umbre și flori
doar o stare de bine
să nu poți s-o măsori

scris din vis

vers de noapte
vers să te-aducă aproape
vers de dor
și de somn ușor
un vers simplu
să-ți lumineze chipul
un vers scurt
cu care să te-ascult
vers din distanță
sper nu lipsit de importanță
vers scris din sânge
că nu prea te ajunge
vers ce se vrea zis
c-azi iar ți-am scris din vis
și-acum cred că te-ai prins

vers pus sub lună
un gând de noapte bună